inforegio europa gov.ro mdrt primaria-fagaras fonduri UE
Luni-Duminica:10.00-17.00 0268.210000 info@turism-fagaras.ro
EnglishFrenchGermanRomanian

Turismul – Generalităţi

    Unica în felul ei, natura munţilor Fagaras este apreciata în cel mai înalt grad de alpinisti si nu numai. Ascensiunea nu este comoda ca în Bucegi, în schimb răsplata urcuşului este bogata în frumuseţi. Cabane bine dotate oferă drumeţilor confort si ospitalitate; stânele si refugiile pot servi de adăpost când noaptea te prinde pe creste. Poteci cu marcaje înlesnesc cutreieratul masivului fagarasean în diferite direcţii.

     Cabane pe versantul nordic

     PISCUL ALB - aşezata pe malul stâng (vestic) al râului Sebeş, la distanta de S,3km de satul Sebeş (14 km de Fagaras), altitudine 655 m; acces auto pe drumul forestier ce însoţeşte Valea Sebeşului. Urmând traseul pârâul Neamţului - pârâul Groapele - culmea domoala a Groapelor - Stâna din Groape -Lacul Porcului (1650 m), se poate ajunge pe culmea Văcărea Mare si apoi se atinge creasta principala deasupra Curmăturii Comisului (1669 m); traseul este accesibil tot timpul anului.


    

     URLEA - aşezata în Poiana Curmăturii, pe Culmea Moşului, altitudine 1533 m; acces din satul Breaza (20 km de Fagaras), urmând fie drumul forestier de pe Valea Pojortei si poteca numita Plaiul Hoţului, fie prin Poienile Colţilor si pe creasta accidentata a Colţilor Brezei, fie pe Valea Brezcioarei pe lângă pepiniera Pe Livadia; aceste trasee se pot parcurge si iarna. De la Cabana Urlea, traversând pădurea de molid si urcând pronunţat, se poate atinge Curmătura Calului (2200 m) si Vârful Urlea (2473 m), ce oferă o privelişte excepţionala asupra jumătăţii estice a masivului; iarna traseul este accesibil doar alpinistilor. Din Curmătura Calului se poate coborî pe firul văii Urlea, traversând o zona mlăştinoasa si se atinge partea vestica a Curmăturii Zârna (1923 rn), dar traseul este interzis iarna.

    

     COMPLEXUL TURISTIC SÂMBĂTA - aşezat pe Valea Sâmbetei, la poalele pădurii, în apropierea Mănăstirii Brâncoveanu, altitudine 670 m, acces din localitate Sâmbăta de Jos (14,5 km din DN1) sau din oraşul Victoria (11 km pe drumul forestier de sub pădure).
POPASUL SÂMBETEI - aşezata pe malul stâng al râului Sâmbăta, altitudine 730 m, acces de la Complexul turistic Sâmbăta (1,2 km spre sud pe drumul forestier de pe Valea Sâmbetei). Pe un traseu accesibil tot timpul anului se poate urca spre Muchia Dragusului sau spre Piatra Caprei.
HOTEL NITRAMONIA - aşezat pe malul drept al râului Sâmbăta, altitudine 800 m, acces de la Complexul turistic Sâmbăta (2 km spre sud pe drumul forestier de pe Valea Sâmbetei).
VALEA SÂMBETEI - aşezata în Valea Sâmbetei, altitudine 1401 m, acces de la Complexul turistic Sâmbăta pe drumul forestier. De aici se poate urca spre Fereastra Mare a Sâmbetei (2188 m), spre Curmătura Racorelelor (2298 m) sau spre Fereastra Racorelelor (2311 m), dar aceste trasee sunt în general interzise iarna, chiar si vara fiind accesibile doar turiştilor experimentaţi sau alpinistilor.

    

     ARPAS - aşezata pe malul drept al râului Arpas, altitudine 600 rn, acces din oraşul Victoria (7 km pe drumul forestier spre Valea Arpasul Mare).
TURNURI - aşezata pe malul drept al Văii Podragului, altitudine 1520 m, acces din oraşul Victoria. Traseul care trece prin Poiana Boldanului si urca spre Piscul lui Ban nu este accesibil iarna; daca se urmează drumul forestier de pe valea Arpasului, se poate ajunge la culmea Podragului si vara se poate urca spre Cocoaşa Podragului.
PODRAGU - aşezata în Căldarea Podragu, în vestul lacului, altitudine 136 m, acces din oraşul Victoria. Trecând prin Surnema la plecarea din Victoria, urmând apoi valea râului Ucea Mare, se poate ajunge la Muchia Gârdomanului (se pot admira doua frumoase cascade), de unde se poate atinge Curmătura Iezerului (2250 rn); un alt traseu ne poate conduce spre izvorul La Sipot (1470 m), Poiana Boldanului (161S m), până în Curmătura Lespezilor (1908 m). Ambele trasee sunt accesibile doar vara.

      

     VAMA CUCULUI - aşezata pe malul stâng al râului Cârtisoara, altitudine 600 m, acces din Cârtisoara (6 krn spre sud pe drumul Transfagarasan).

    

     CASCADA BALEA - aşezata pe malul drept al pâraului Bâlea, altitudine 1234 m, acces pe drumul Transfagarasan (17 km de la Cârtisoara, 69 km de la barajul Vidraru). Vara, de la acesta cabana se poate urca spre Muchia Buteanu, apoi în căldarea pietroasa a Găvanului de Sus, pana pe vârful sudic al Netedului (23S1 m) ce oferă o extraordinara perspectiva asupra zonei nordice centrale a masivului fagarasean.
PALTINUL -aşezata în Căldarea Bâlea, la vest de lacul Bâlea si la est de Transfagarasan, altitudine 2034 m, acces pe drumul Transfagarasan (14 km de la Cabana Cascada Bâlea, SS km de la barajul Vidraru). Traseele de la Cabana Cascada Bâlea sunt accesibile doar vara, dar permit admirarea lacurilor din Valea Doamnei si a frumuseţilor din rezervaţia glaciara.

    

     NEGOIU - aşezata pe Piscul Serbotei, altitudine 1546 m, acces din Porumbacu de Sus, pe drumul forestier care însoţeşte Râul Mare al Porurnbacului si urca pe Piciorul Serbotei. De la aceasta cabana, pe trasee accesibile doar vara, se poate urca spre Şaua Cleopatrei (23SS m) sau spre Strunga Ciobanului (2308 rn); alpinistii pot urca până pe Vârful Serbota (2331 m).

        

     GHIOCELUL - aşezata pe malul estic al Râului Mare al Avrigului, altitudine 520 m, acces din Avrig (9 km pe drumul forestier de pe Râul Mare al Avrigului). în apropiere se afla CAMPINGUL ZENOVE.
POIANA NEAMŢULUI - aşezata pe malul estic al Râului Mare al Avrigului, altitudine 706 m, acces din Avrig (14,5 km pe drumul forestier).

    

     BARCACIU - aşezata într-o frumoasa poiana pe Piciorul Bârcaciului, altitudine 1550 m, acces de la Cabana Negoiu si de la Poiana Neamţului (trasee accesibile tot timpul anului). De aici se poate urca spre Şaua estica a Gârbovei (2125 m) sau spre lacul Avrig (2007 m), dar traseele nu sunt accesibile iarna.

    

     BALEA-LAC - situata pe o peninsula a lacului glaciar Bâlea, altitudine 2034m, acces dinspre Fagaras si Sibiu pe drumul Transfagarasan sau de la cabanele Pârâul Caprei sau Bâlea-Cascada (aici funcţionează tot timpul anului o telecabina); sezonul sporturilor de iarna este deschis noua luni pe an; se pot practica sporturi extreme, cum ar fi parapanta sau deltaplanul.

    

     Cabane pe versantul sudic

     CAPRA (PÂRÂUL CAPREI) - aşezata pe malul stâng al pârâului Capra, altitudine 1S20 m, acces pe drumul Transfagarasan (46 km de la barajul Vidraru, 9 km de la Cabana Paltinul)

    

     Refugii alpine

     ZÂRNA - aşezat în Curmătura Zârnei - cea mai larga si adânca sa din creasta principala fagaraseana - altitudine 1923 m, acces de la Cabana Urlea sau pe traseul de creasta, dinspre Cabana Plaiul Foii.
PORTIŢA VISTEI - aşezat în şaua vestica a Portiţei Vistei, altitudine 2310 m, acces din oraşul Victoria prin Valea Vistea Mare (traseu accesibil doar vara) sau dinspre sud pe traseul de vara ce urca pe Valea Rea.
FEREASTRA ZMEILOR - aşezat în caldarusa estica Fundu Caprei, sub Portiţa Arpasului, altitudine 20S0 rn, acces de la Cabana Pârâul Caprei pe un traseu accesibil iarna doar alpinistilor ce urca spre Fereastra Zmeilor (217S m) sau pe traseul de creasta ce duce spre Şaua Caprei (2315 m).
CALTUN - aşezat pe malul sud-estic al lacului Caltun, altitudine 2135 m, acces din drumul Transfagarasan din dreptul cantonului pastoral Piscu Negru (versantul sudic) si din traseul de creasta ce duce spre Şaua Cleopatrei (2355 m).
SCARA - aşezat în Şaua Scării, altitudine 2146 m, acces de la Cabana Negoiu pe un traseu ce nu este accesibil iarna sau dinspre sud pe Valea Scara.
Drumul naţional TRANSFAGARASAN face legătura între Muntenia si Ardeal, traversând Munţii Făgăraşului. Traseul deosebit de spectaculos îsi are punctul de plecare în Curtea de Argeş. După Cetatea Poienari si barajul Vidraru, traseul devine tot mai anevoios; zeci de serpentine oferă o privelişte de neuitat, începând de la o altitudine de 900 m (în zona Vidraru) si ajungând la peste 2000rn (Cabana Bâlea-Lac). înainte de a ajunge la Bâlea, traseul trece printr-un tunel de aproape 1 km care străpunge vârfurile Negoiu si Moldoveanu. Construit între 1970-1974 (an în care a fost dat în exploatare), drumul Transfagarasan a trecut printr-o ampla operaţiune de reabilitare în 2003.

      

     Drumul Transfagarasan (DN 7C) este deschis pe întreaga lungime de la începutul lui iulie si pana la venirea iernii alpine (sfârşitul lui septembrie, începutul lui octombrie). Pe versantul nordic est accesibil permanent pana la cascada Bilea, iar pe cel sudic pana la cantonul Piscul Negru.Negru.