inforegio europa gov.ro mdrt primaria-fagaras fonduri UE
Luni-Duminica:10.00-17.00 0268.210000 info@turism-fagaras.ro
EnglishFrenchGermanRomanian

Turismul – Generalităţi

    Unică în felul ei, natura munţilor Făgăraș este apreciată în cel mai înalt grad de alpiniști și nu numai. Ascensiunea nu este comodă ca în Bucegi, în schimb răsplata urcuşului este bogată în frumuseți. Cabane bine dotate oferă drumeţilor confort și ospitalitate; stânele si refugiile pot servi de adăpost când noaptea te prinde pe creste. Poteci cu marcaje înlesnesc cutreieratul masivului făgărașean în diferite direcții.

     Cabane pe versantul nordic

     PISCUL ALB - aşezată pe malul stâng (vestic) al râului Sebeş, la distanța de 5,3 km de satul Sebeş (circa 18 km de Făgăraș), altitudine 655 m; acces auto pe drumul forestier ce însoţeşte Valea Sebeșului. Urmând traseul pârâul Neamţului - pârâul Groapele - culmea domoală a Groapelor - Stâna din Groape - Lacul Porcului (1650 m), se poate ajunge pe culmea Văcărea Mare și apoi se atinge creasta principală deasupra Curmăturii Comisului (1669 m); traseul este accesibil tot timpul anului.


    

     URLEA - așezată în Poiana Curmăturii, pe Culmea Moşului, altitudine 1533 m; acces din satul Breaza (20 km de Făgăraș), urmând fie drumul forestier de pe Valea Pojortei și poteca numită Plaiul Hoţului, fie prin Poienile Colților și pe creasta accidentată a Colților Brezei, fie pe Valea Brezcioarei pe lângă pepiniera Pe Livadia; aceste trasee se pot parcurge și iarna. De la Cabana Urlea, traversând pădurea de molid si urcând pronunţat, se poate atinge Curmătura Calului (2200 m) si Vârful Urlea (2473 m), ce oferă o privelişte excepțională asupra jumătăţii estice a masivului; iarna traseul este accesibil doar alpinistilor. Din Curmătura Calului se poate coborî pe firul văii Urlea, traversând o zona mlăştinoasă și se atinge partea vestică a Curmăturii Zârna (1923 rn), dar traseul este interzis iarna.

    

        COMPLEXUL TURISTIC SÂMBĂTA - aşezat pe Valea Sâmbetei, la poalele pădurii, în apropierea Mănăstirii Brâncoveanu, altitudine 670 m, acces din localitate Sâmbăta de Jos (14,5 km din DN1) sau din orașul Victoria (11 km pe drumul forestier de sub pădure).
POPASUL SÂMBETEI - aşezată pe malul stâng al râului Sâmbăta, altitudine 730 m, acces de la Complexul turistic Sâmbăta (1,2 km spre sud pe drumul forestier de pe Valea Sâmbetei). Pe un traseu accesibil tot timpul anului se poate urca spre Muchia Drăgușului sau spre Piatra Caprei.
HOTEL NITRAMONIA - aşezat pe malul drept al râului Sâmbăta, altitudine 800 m, acces de la Complexul turistic Sâmbăta (2 km spre sud pe drumul forestier de pe Valea Sâmbetei).
VALEA SÂMBETEI - aşezată în Valea Sâmbetei, altitudine 1401 m, acces de la Complexul turistic Sâmbăta pe drumul forestier. De aici se poate urca spre Fereastra Mare a Sâmbetei (2188 m), spre Curmătura Racorelelor (2298 m) sau spre Fereastra Racorelelor (2311 m), dar aceste trasee sunt în general interzise iarna, chiar și vara fiind accesibile doar turiștilor experimentași sau alpiniștilor.

    

       ARPAȘ - aşezată pe malul drept al râului Arpaș, altitudine 600 m, acces din orașul Victoria (7 km pe drumul forestier spre Valea Arpașul Mare).
TURNURI - așezată pe malul drept al Văii Podragului, altitudine 1520 m, acces din orașul Victoria. Traseul care trece prin Poiana Boldanului și urcă spre Piscul lui Ban nu este accesibil iarna; dacă se urmează drumul forestier de pe valea Arpașului, se poate ajunge la culmea Podragului și vara se poate urca spre Cocoașa Podragului.
PODRAGU - așezată în Căldarea Podragu, în vestul lacului, altitudine 136 m, acces din orașul Victoria. Trecând prin Surnema la plecarea din Victoria, urmând apoi valea râului Ucea Mare, se poate ajunge la Muchia Gârdomanului (se pot admira două frumoase cascade), de unde se poate atinge Curmătura Iezerului (2250 rn); un alt traseu ne poate conduce spre izvorul La Șipot (1470 m), Poiana Boldanului (1615 m), până în Curmătura Lespezilor (1908 m). Ambele trasee sunt accesibile doar vara. Căldarea Podragului reprezintă iarna și primăvara un loc foarte bun pentru schi.

      

     VAMA CUCULUI - așezată pe malul stâng al râului Cârtișoara, altitudine 600 m, acces din Cârțișoara (6 km spre sud pe drumul Transfăgărășan).

    

      BÂLEA CASCADĂ  - așezată pe malul drept al pârâului Bâlea, altitudine 1234 m, acces pe drumul Transfăgărășan (17 km de la Cârțișoara, 69 km de la barajul Vidraru). Vara, de la această cabană se poate urca spre Muchia Buteanu, apoi în căldarea pietroasă a Găvanului de Sus, până pe vârful sudic al Netedului (2351 m) ce oferă o extraordinară perspectivă asupra zonei nordice centrale a masivului făgărășean.
PALTINUL -așezată în Căldarea Bâlea, la vest de lacul Bâlea și la est de Transfăgărășan, altitudine 2034 m, acces pe drumul Transfăgărășan (14 km de la Cabana Cascada Bâlea, 55 km de la barajul Vidraru). Traseele de la Cabana Bâlea Cascada sunt accesibile doar vara, dar permit admirarea lacurilor din Valea Doamnei și a frumuseţilor din rezervația glaciară.

    

     NEGOIU - așezată pe Piscul Serbotei, altitudine 1546 m, acces din Porumbacu de Sus, pe drumul forestier care însoţeşte Râul Mare al Porumbacului și urcă pe Piciorul Serbotei. De la această cabană, pe trasee accesibile doar vara, se poate urca spre Șaua Cleopatrei (2355 m) sau spre Strunga Ciobanului (2308 m); alpiniștii pot urca până pe Vârful Serbota (2331 m).

        

     GHIOCELUL - așezată pe malul estic al Râului Mare al Avrigului, altitudine 520 m, acces din Avrig (9 km pe drumul forestier de pe Râul Mare al Avrigului). În apropiere se afla CAMPINGUL ZENOVE.
POIANA NEAMȚULUI - așezată pe malul estic al Râului Mare al Avrigului, altitudine 706 m, acces din Avrig (14,5 km pe drumul forestier).

    

     BARCACIU - așezată într-o frumoasă poiană pe Piciorul Bârcaciului, altitudine 1550 m, acces de la Cabana Negoiu și de la Poiana Neamţului (trasee accesibile tot timpul anului). De aici se poate urca spre Șaua estica a Gârbovei (2125 m) sau spre lacul Avrig (2007 m), dar traseele nu sunt accesibile iarna.

    

     BÂLEA-LAC - situată pe o peninsulă a lacului glaciar Bâlea, altitudine 2034m, acces dinspre Făgăraș și Sibiu pe drumul Transfăgărășan sau de la cabanele Pârâul Caprei sau Bâlea-Cascada (aici funcționează tot timpul anului o telecabină); sezonul sporturilor de iarnă este deschis nouă luni pe an; se pot practica sporturi extreme, cum ar fi parapanta sau deltaplanul.

    

     Cabane pe versantul sudic

     CAPRA (PÂRÂUL CAPREI) - așezată pe malul stâng al pârâului Capra, altitudine 1520 m, acces pe drumul Transfăgărășan (46 km de la barajul Vidraru, 9 km de la Cabana Paltinul)

    

     Refugii alpine

       ZÂRNA - așezat în Curmătura Zârnei - cea mai largă și adâncă șa din creasta principală făgărășeană - altitudine 1923 m, acces de la Cabana Urlea sau pe traseul de creastă, dinspre Cabana Plaiul Foii.
PORTIŢA VIȘTEI - așezat în șaua vestică a Portiței Viștei, altitudine 2310 m, acces din orașul Victoria prin Valea Viștea Mare (traseu accesibil doar vara) sau dinspre sud pe traseul de vară ce urcă pe Valea Rea.
    FEREASTRA ZMEILOR - așezat în caldarușa estică Fundu Caprei, sub Portița Arpașului, altitudine 2050 rn, acces de la Cabana Pârâul Caprei pe un traseu accesibil iarna doar alpiniștilor ce urcă spre Fereastra Zmeilor (2175 m) sau pe traseul de creastă ce duce spre Şaua Caprei (2315 m).
CĂLȚUN - aşezat pe malul sud-estic al lacului Călțun, altitudine 2135 m, acces din drumul Transfăgărășan din dreptul cantonului pastoral Piscu Negru (versantul sudic) și din traseul de creastă ce duce spre Șaua Cleopatrei (2355 m).
SCARA - aşezat în Șaua Scării, altitudine 2146 m, acces de la Cabana Negoiu pe un traseu ce nu este accesibil iarna sau dinspre sud pe Valea Scara.
TRANSFĂGĂRĂȘAN drumul național 7C face legătura între Muntenia și Ardeal, traversând Munții Făgăraşului. Traseul deosebit de spectaculos își are punctul de plecare în Curtea de Argeş. După Cetatea Poienari și barajul Vidraru, traseul devine tot mai anevoios; zeci de serpentine oferă o privelişte de neuitat, începând de la o altitudine de 900 m (în zona Vidraru) si ajungând la peste 2000 m (Cabana Bâlea-Lac). Înainte de a ajunge la Bâlea, traseul trece printr-un tunel de aproape 1 km care străpunge vârfurile Negoiu și Moldoveanu. Construit între 1970-1974 (an în care a fost dat în exploatare), drumul Transfăgărășan a trecut printr-o amplă operațiune de reabilitare în 2003.

      

     Drumul  este deschis pe întreaga lungime de la începutul lui iulie și până la venirea iernii alpine (sfârșitul lui septembrie, începutul lui octombrie). Pe versantul nordic este accesibil permanent până la cascada Bâlea, iar pe cel sudic până la cantonul Piscul Negru.