inforegio europa gov.ro mdrt primaria-fagaras fonduri UE
Luni-Duminica:10.00-17.00 0268.210000 info@turism-fagaras.ro
EnglishFrenchGermanRomanian

Municipiul Făgăraș

Prezentare generala

    Municipiul Fagaras , veche asezare urbana si puternic centru comercial, avand coordonatele 45°51' latitudine nordica si 24°S1' longitudine estica, este situat in partea central nordica a depresiunii cu acelasi nume, delimitata natural de Muntii Fagarasului (cei mai inalti munti din tara) si de cei ai Persanilor, precum si de raul Olt.

    Localitatea este asezata pe terasa, relativ joasa, de pe malul stang al Oltului, taiata de vechea albie a paraului Berivoi care curge acum pe la vestul localitatii (devierea fiind efectuata in cadrul marilor amenajari prevazute de programul de aparare a orasului de inundatii), in urma incorporarii satului Galati la Fagaras , teritoriul municipiului cuprinde acum si zona de pe malul drept al Oltului.

    Localitatea Fagaras , cu cetatea sa multiseculara, a fost mult timp centrul politico-administrativ al tinutului, ca resedinta de district pana in 1886, de comitat intre 1886 si 1918 si apoi resedinta de judet intre 1918 si 1950, polarizand intreaga viata economica, social-politica si culturala a zonei. in anul 1968, o data cu noua reorganizare administrativ-teritoriala, fostul judet Fagaras devine parte componenta a actualului judet Brasov, resedinta judetului fiind trecuta municipiului Brasov.

    Din punct de vedere demografic, Fagaras se situeaza in prezent pe locul doi intre celelalte localitati urbane ale judetului, numarul populatiei inregistrand o crestere apreciabila pana in 1990. Dupa aceasta data, se poate observa un oarecare regres, in principal datorita scaderii ratei natalitatii si plecarilor din localitate. Se poate constata gradul ridicat de urbanizare a Fagarasului si densitatea locuitorilor (117 locuitori / 100 kmp), municipiul reprezentand 7,11% din populatia totala a judetului si 9,2% din cea urbana.

    Cel mai important curs de apa din zona este raul Olt, care la nivelul municipiului Fagaras are un debit de 49 in3 / sec. Multimea afluentilor din stanga ai Oltului determina aproape dublarea debitului marelui rau pe cursul sau fagarasean (au existat situatii in care s-au format viituri ce au provocat inundarea vailor acestor rauri precum si a luncii Oltului).

    Clima municipiului Fagaras , ca si a intregii depresiuni, influentata de prezenta muntilor, este caracterizata de frecvente inversiuni de temperatura, mai ales iarna. Specifici zonei sunt curentii de aer cald cu caracter de fonh care, la sfarsitul iernii si inceputul primaverii, determina topirea brusca a zapezilor (sunt numiti local „mancatorul de zapada" sau „vantul mare"). Vanturile predominante in regiune sunt cele umede din vest.

    Prezenta precumpanitoare a solurilor de padure este unul dintre indiciile existentei, odinioara, a unor intinse paduri care acopereau depresiunea fagaraseana. Toponimia zonei este si ea graitoare pentru aceasta realitate geografica, dar indica si actiunea umana de defrisare facuta in vederea sporirii pamantului arabil si pentru pasunat; astazi in depresiune se mai pastreaza doar cateva palcuri de padure - de fag sau de stejar - asa cum este cel ce adaposteste cunoscuta „Poiana a narciselor" de la Vad.

 

Istoricul orasului

    Făgăraşul de astăzi se înfăţişează turistului venit aici ca un oraş în care, alături de locuri si monumente evocatoare pentru îndelungata si zbuciumata sa istorie, sunt prezente, la tot pasul, prefacerile structurale petrecute în ultimii ani.

    Veacuri de-a rândul micul târg s-a aflat în umbra falnicei cetati medievale ce a rezistat numeroaselor asedii la care a fost supusa; furia neputinţei de a cuceri puternicele ziduri si bastioane s-a întors asupra aşezării, pârjolită astfel în repetate rânduri. Adăugând la toate acestea molimele care au bântuit-o, desele revărsări ale Oltului, precum si un adevărat cortegiu de vitregii ale veacurilor de asuprire avern conturata imaginea generala a existentei acestei aşezări mult si greu încercata de-a lungul istoriei.

    Nu este de mirare faptul ca nu mai poate fi gasita în picioare, în afara cetăţii, vreo alta construcţie mai veche decât secolul al XVII-lea. Distrugerile repetate au făcut ca zestrea de monumente istorice databile în secolele al XVII-lea si al XVIII-lea sa fie destul de săraca, ceea ce face ca dominanta arhitectonica (mai ales a centrului oraşului si a zonei din jurul cetăţii) sa fie constituita din edificii ridicate în a doua jumătate a secolului al Xix-lea si la începutul veacului nostru, între acestea, ici acolo, la o privire fugara abia mai pot fi desluşite, dincolo de repetatele modernizări, si cele câteva clădiri ramase pana la noi din veacul al XVIII-lea.

    In timpul călătoriei sale în Transilvania, Nicolae Iorga vedea, într-o dimineaţa a anului 1906, Făgăraşul, „cu apa săraca a râului sau limpede (Berivoiul) care-si încreţeşte mersul încetinel subt podurile de lemn care tremura, cu uliţele nespus de prăfoase, cu movilitele caselor de gospodărie smerita. în piaţa se fălesc zidiri noua...", - piaţa care nu era alta decât ceea ce numim astăzi centrul vechi al oraşului si care vinerea se umplea de forfota târgului săptămânal.

    Amplul program de sistematizare a Făgăraşului a prevăzut construirea unui centru civic într-un perimetru situat în zona de sud-vest a cetăţii; aceasta amplasare, în situaţia în care vechiul centru a fost păstrat, oferă vizitatorilor posibilitatea de a parcurge, pe o suprafaţa restrânsă si într-un timp relativ scurt, etape ale vechii si noii istorii a localităţii; în acest triunghi format de fosta piaţa, cetatea de piatra si noul centru civic se poate realiza o călătorie prin vreme, de la aşezarea dominata de viata feudala la micul târg de odinioară si la modernul municipiu de astăzi.

 

Căi de acces

    Municipiul Fagaras este strabatut de drumul national DN1, care face legatura intre Brasov (la 66 krn de Fagaras ) si Sibiu (la 76 km); impreuna cu alte trei drumuri judetene si calea ferata, acest drum national asigura infrastructura necesara desfasurarii activitatilor economice precum si legatura directa si rapida cu restul tarii.


Galerie fotografii



LOCALIZARE PE HARTA


LOCALIZARE (prin coordonate GPS)