inforegio europa gov.ro mdrt primaria-fagaras fonduri UE
Luni-Duminica:10.00-17.00 0268.210000 info@turism-fagaras.ro
EnglishFrenchGermanRomanian

Bisericile Rupestre de la Șinca Veche

Descriere

    Bisericile rupestre de la Șinca Veche mai sunt cunoscute şi cu numele de: templul împlinirii rugăciunii, templul ursitelor, mănăstirea rupestră, peștera mănăstire sau grota. Este un monument de talie națională înscris în lista monumentelor istorice sub următoarea înregistrare:

    Lista monumentelor istorice: LMI 2004, poziția 855, cod LMI 2004: BV- II –m-A-11826, denumire: Mănăstire rupestră (ruine), localitatea: sat Șinca Veche, comuna Șinca, adresa: Pe Dealul Pleșu, datare secolul XVIII.

    Aici, sub pământ, s-a slujit Sfânta Liturghie vreme de un sfert de mileniu și masa sfântului altar a dăinuit până după 1970. Proscomidiarele se mai văd și astăzi. În amândouă altarele se găsesc răsturnate câte o piatră, cari trebuie să fi servit drept picior de prestol. În pronaos se mai conservă un fragment de piatră care a fost altădată stâlp de sprijin.

 

    „O apariție singulară până în prezent o reprezintă mânăstirea rupestră de la Șinca Veche. Scobită în gresia nisipoasă a unei peșteri din dealul Pleșul, în dreapta pârâiașului Cetățuie, mânăstirea se compunea din două biserici și o încăpere ce servea drept locuință" - Antal Lukacs.

 

    Încăperea din vecinătatea intrării va fi servit drept locuință găsindu-se în ea vatră și horn condus prin bolta de piatră amenajată în creasta dealului. Dimensiunile încăperii elimină presupunerea că vatra ar fi fost destinată numai să păstreze, în vremea slujbei, cărbunii aprinși pentru cădelniță.

 

    Deasupra pronaosului e o scobitură rotundă, ca pentru semicalota Pantocratorului. Ea răzbește până la suprafața pământului. O deschizătură din această scobitură boltită era îndreptată spre naos, așa că ziua, aceste două despărțituri primeau lumina de sus, prin spărtura largă, care nu era înainte cu câțiva ani. În pereți, ici-colo, pot fi văzute scobituri puțin adânci, care au de cele mai multe ori formă circulară. Foarte probabil că altădată vor fi servit drept cadre de icoane, ne spune Ștefan Meteș.

 

    Despre starea mănăstirii, pastorul reformat din Făgăraș scria lui Iosif Benks în 1789:

 

    Mai sus de Șinca există monasteria despre care m-am informat de la persoane de încredere care au fost în ea. Aceștia relatează că monastirea este tăiată în întregime în piatră de carieră și deci nu are acoperiș. Este săpată cu pricepere, cu o muncă uriașă, demnă de mirare. Ferestrele sunt tăiate lateral, atât de înguste încât călugării când slujesc se plimbă cu cărțile după razele soarelui pentru a putea ceti. Monastirea a rămas și după vremea lui Buccow, dar nu se cunoaște vreun priviligeu al ei.

 

    Monumentele figurează în Dicționarul lui A.A. Rusu, care reține că ambele biserici erau în cult în anul 1758.

 

Origini

    Pentru începuturile celor două lăcașuri de cult apelăm la părerile și propunerile de datare ale istoricilor care s-au ocupat de ele și la analogiile stilistice și constructive posibile.

    A. Lukacs susține că: "Începuturile bisericii de pe dealul Pleșul coboară probabil mult înainte de acest veac XVIII, dar numai cercetările arheologice ar putea stabili vechimea ei."

    Acelaș autor ne spune că Țara Făgărașului păstrează puține monumente mai vechi de secolul al XV-lea… poate mănăstirea rupestră de la Șinca Veche.

    Analogiile constructiv-stilistice cu una dintre bisericuțele de la Basarabi, Constanța, care este practic identică bisericii 2 de la Șinca Veche atât prin scobirea în stâncă, cât și în ce privește compartimentarea planimetrică (pronos, naos, absidă semicirculară) și volumetria, ca și forma boltei semicilindrică a naosului și pronaosului și semicalotă a absidei (altarul), ca și prezența încăperilor anexe. Datarea bisericuței de la Basarabi este conform inscripției cu grafit, în anul 992.

    Similitudini de planimetrie și compartimentare cu bisericuța de la Voievodenii Mari, care este datată de E. Greceanu pe la anul 1500. Asemănare până la identitate cu biserica de la Viștea de Jos, care este datată de Șt. Meteș în a doua jumătate a secolului al XV-lea. Cea mai perfectă analogie a monumentelor de pe dealul Pleșul se întâlnește cu schitul de la Râmeț, Alba întemeiat către sfârșitul secolului XIV.

 

Mod de acces

    Accesul in Sinca Veche se face pe DN 68, cu masina, intre Brasov si Fagaras. Biserica rupestra se afla la 2 km de localitatea Sinca Veche.

 


Galerie fotografii

LOCALIZARE PE HARTA


LOCALIZARE (prin coordonate GPS)