inforegio europa gov.ro mdrt primaria-fagaras fonduri UE
Luni-Duminica:10.00-17.00 0268.210000 info@turism-fagaras.ro
EnglishFrenchGermanRomanian

Atractii turistice in Tara Făgăraşului

    Tara Făgăraşului, zona turistica cu zestre naturala, culturala si istorica de interes internaţional, cu valori unice ale comunităţilor săteşti, poate oferi vacante de neuitat. lata doar câteva sugestii de locuri ce merita vizitate, de evenimente la care ati putea participa:

     Pensiunea « Piscul Alb »

     In apropierea Sebeşului de Jos - unul din satele de la poalele Munţilor Fagaras - un colt de natura a fost transformat într-un loc de popas si odihna : Piscul Alb . Locul poarta numele acesta încă din bătrâni, datorita faptului ca muntele era tot timpul însorit.

    Peisajul este de-a dreptul încântător : munţii, acoperiţi (chiar si în iunie) cu zăpezi ; o pădure seculara de fagi ; un râu cu păstrăvi care curge prin ograda gospodăriei. Porţile mari de lemn, peluza cocheta, fântâna cu roata si lanţ, ferestrele mari si semineul de piatra completează frumuseţea aparte a acestui colt de natura. Pensiunea oferă turiştilor o gama variata de specialităţi ardeleneşti, majoritatea alimentelor vegetale sau animale fiind furnizate de gospodăria proprie sau de ţăranii si ciobanii din zona.

    

    

     Manastirea săpata în stânca

    Vechi sat românesc din Tara Făgăraşului (atestat documentar din secolul al Xll-lea), Sinca Veche este cunoscuta localnicilor, dar si turiştilor prin enigma ce înconjoară o veche mănăstire aflata în apropierea satului. Misterul celor cinci încăperi săpate în stânca (din gresie de Persani) cu doua altare si un horn piramidal prin a cărui deschidere se vede cerul, a rămas încă nedezlegat. Farmecul aparte al acestui loc de o frumuseţe fascinanta, puritatea aparte a naturii fac din acest vechi lacas un loc de reculegere ideal.

    Exista numeroase controverse privind originea acestui lacas. Majoritatea cercetătorilor afirma ca este o mănăstire crestin-ortodoxa, realizata cel mai probabil în jurul anului 1700. Nimeni nu a putut însă găsi o explicaţie logica a fenomenelor bizare care se manifesta în răstimpuri în aceste locuri. In plus, la doar 3 km de mănăstirea în piatra se afla un fel de amfiteatru, perfect circular, ce prezintă în interior nişte terase ce dau de bănuit ca ar fi ruinele unei vechi aşezări dacice.

    Până când oamenii de ştiinţa vor reuşi sa dezlege misterele acestui loc, frumuseţea sa continua sa atragă nu doar amatorii de paranormal, ci si cei dornici de a găsi un loc de deplina comuniune cu natura si cu divinitatea. Mănăstirea din stânca de la Sinea Veche are însă nevoie de respectul si smerenia celor ce o vizitează, încântarea si lumina sufleteasca transmise vizitatorilor fiind comori nepreţuite.

      

     Muzeul « Badea Cârtan »

    Amplasat în zona centrala a satului Oprea Cârtisoara , ansamblul muzeal este structurat de doua componente principale : vechiul conac Teleki si casa bătrâneasca, azi casa memoriala, în care se presupune ca a copilărit Badea Cârtan. Muzeul a fost deschis în 1968, iar colecţiile sale sunt deosebit de valoroase. Pot fi admirate obiecte etnografice, inventar manufacturier (mai ales sticla « de glajarie », cu piese din secolele al XVIII-lea si al XlX-lea), o splendida colecţie de icoane.

    Personalitate marcanta a timpului sau, Gheorghe Badea Cârtan (1849-1911), cărturar si patriot român, a cutreierat cu desaga pe umăr cancelariile europene, adunând cantităţi enorme de cârti si publicaţii româneşti pe care le trecea, cu riscul de a fi închis, în Transilvania. Biblioteca aflata în muzeu adăposteşte doar o parte din comorile ce au trecut munţii în desagii lui Badea Cârtan.

    

     Colecţia de port popular de la Bucium

    Casa în care se afla colecţia este ea însasi o piesa reprezentativa pentru arhitectura noastră populara. Gradina, livada, cuptorul de pâine, prezenta tradiţionalelor unelte de plugarie si de prelucrare a cânepii si a inului, conferă muzeului înfăţişarea unei gospodarii ţărăneşti autentice.

    Colecţia cuprinde costume populare, ţesături tradiţionale specifice zonei si mobilier ţărănesc sculptat sau pictat cu rafinament.

    

     Muzeul portului popular din Copăcel

    Infiinţat doar de câţiva ani; muzeul, realizat ca o gospodărie ţărăneasca specifica zonei, adăposteşte o valoroasa colecţie de costume populare vechi si obiecte etnografice - textile, obiecte de uz casnic, ceramica, mobilier, războaie de ţesut.

     « Poiana narciselor »

    Rezervaţia cea mai cunoscuta în Tara Făgăraşului este rezervaţia botanica „Poiana narciselor din Dumbrava Vadului , cu o suprafaţa de 400 ha si considerata printre cele mai înalte rezervaţii de acest fel din Europa. Situata la poalele Munţilor Fagaras, în apropierea localităţii Sercaia, aceasta rezervaţie peisagistica din perimetrul unei foste păduri de stejar (veche de peste 100 de ani), cu poieni mari, se caracterizează prin neobişnuita abundenta a narciselor (Narcissus Stelaris) în lunile mai - iunie. Prezenta narciselor în Pădurea Vadului în număr foarte mare este determinata de slaba umbrire si de solul podzolic ce a favorizat înmlastinarea terenului. Pe lângă narcise, rezervaţia protejează si alte specii rare -bulbucii de munte (Trolius Europaeus), tamâioara (Viola Elatior), stânjenelul siberian.

    In luna mai, în preajma sărbătorii Sfinţilor împăraţi Constantin si Elena (21 mai), se desfăşoară aici «Festivalul narciselor ».

    

     Lacul si golul alpin Bâlea 

    Cu o suprafaţa de 120 ha, rezervaţia ocroteşte peisajul glaciar, lacul, stâncariile, flora si fauna specific alpina. Relieful rezervaţiei este accidentat, cea mai mare parte din suprafaţa sa fiind alcătuita din pante abrupte, orientate nord-sud.

    In primele zile ale lui iulie, o data cu deschiderea drumului naţional Transfagarasan , încep aici « Serbările estivale ale zăpezii » ; desfăşurata pe parcursul a doua zile, manifestarea cuprinde inedite probe sportive, demonstraţii ale Salvamontului si concerte susţinute în aer liber.

    

     « Festivalul calului lipitan »

    După sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului (15 august), toţi proprietarii de cai din Tara Făgăraşului se pregătesc pentru acest eveniment deosebit ce are loc în general la sfârşitul lunii august, în preajma Cetăţii Făgăraşului . Festivalul se doreşte a fi un omagiu adus prietenului etern al omului - calul - si coincide adesea cu o alta manifestare importanta : « Zilele Cetăţii Făgăraşului ». Debutul festivalului este dat de alegerea unei Prinţese, cea mai destoinica si priceputa fecioara în dresatul si calaritul calului.

    

     Vânătoare si pescuit

    Tara Făgăraşului beneficiază de o rnare varietate de forme de relief, plecând din luncile Oltului si terminând pe crestele Munţilor Fagaras, iar bogăţia si varietatea faunei cinegetice sunt pe măsura. Căpriorul si mistreţul sunt speciile cu arealul cel mai răspândit în aceasta zona. Ursul brun , dar si cocosul de munte oferă adevăratului vânător ocazia punerii în valoare a măiestriei. Capra neagra constituie o fala cinegetica a zonei, prilej de valoroase trofee. Pe lângă aceste specii principale de vânat; iepurii, fazanii, pisicile sălbatice contribuie la îmbogăţirea ofertei cinegetice a zonei.

    Farmecul deosebit al pădurilor de munte îl întâlneşti si de-a lungul apelor repezi si înspumate, unde pescuitul la salmonide si în special la păstrăv indigen si lipan constituie o plăcuta activitate.

    

  

     Biserica ortodoxa din Voivodenii Mari

    Satul Voivodeni, atestat documentar încă din 1437, era în secolul al XVI-lea stăpânit de Aldea Bika, membru al scaunului de judecata în voievodatul Tarii Româneşti. Se pare ca familia Bika si urmaşii ei ar fi ctitorii celui mai vechi lacas de cult păstrat în zona Tarii Făgăraşului si atestat documentar în 1500. în urma unor săpaturi arheologice efectuate în anul 2000, s-au descoperit în biserica din Voivodeni mormintele unor boieri ai satului si în aceste morminte s-au găsit monede emise la 1470 si inele de argint datate din secolele XV-XVI; aceste descoperiri pot demonstra ca biserica a fost construita chiar înaite de 1500.

    Un aspect aparte al lăcaşului îl constituie bolta în forma stelara, cu nervuri desprinse direct din zidurile naosului. Bolta gotica este specifica doar bisericilor construite în secolul al XV-lea în Transilvania. La o privire mai atenta se observa ca altarul, naosul si pronaosul sunt din trei perioade diferite. Pereţii, care se aseamănă cu zidurile Cetăţii Făgăraşului, constituie o alta particularitate a construcţiei.

  

     Zone balneare

    O staţiune balneoclimaterica sezoniera de interes local sunt Băile Persani. Ştrandul cu ape minerale clorurate, bicarbonate, sodice, calcice si nămolul sapropelic pot fi exploatate din plin în timpul verii. Baiie Rodbav oferă condiţii naturale de tratament si odihna, dispunând de izvoare iodate, bromurate si sodice. Staţiunea dispune de un pavilion pentru tratament la cada, de un bazin în aer liber si de un restaurant; sunt create posibilităţi pentru practicarea sportului.

 Complexul de industrii textile din Lisa - „La Vâltori

    Situata în apropiere de Fagaras, spre munţi, localitatea Lisa este atestata documentar în secolul al XIN-lea. Etimologia aşezării deriva de la îngrăditura de mărăcini sau de nuiele numita „leasă, cu care localnicii stăvileau cursul apelor pentru a-l dirija spre fanate sau alte culturi.

    

    

    Printr-un proiect de anvergura, realizat cu fonduri Phare, în aceasta localitate a fost restaurat si reabilitat un complex de industrii textile, introdus apoi în circuitul turistic etnocultural din Tara Făgăraşului. Acest sit de tehnica populara este reprezentativ pentru spectrul ocupational din zona si este format în principal din: darac si război de ţesut, doua viitori, cos de îngroşat si cos de tras (pentru finisarea si flausarea straielor), piua si grătare pentru uscare. Vizitatorii au posibilitatea de a observa diversele procese si procedee de prelucrare a straielor (piese textile cu gabarit mare, atât ca suprafaţa cit si ca greutate, având rol utilitar si decorativ în gospodărie).